Astăzi, clădirea cunoscută odinioară ca Pastoratul din Cund adăpostește opt camere de oaspeți foarte confortabile și bine echipate, o pivniță medievală mare cu boltă și „Old Vicarage Cooking School by Jonas Schäfer” — locul în care arhitectura veche se întâlnește cu arta culinară modernă. Însă drumul spre renaștere a fost lung, răbdător și profund personal.

O casă clădită pe credință și comunitate

Timp de secole, pastoratul a fost inima morală și administrativă a vieții satului. Chiar lângă biserică, găzduia pastorul local — omul care predica, consemna nașteri și căsătorii, îndruma fermieri, media conflicte și conducea comunitatea atât la sărbătoare, cât și la greu.

În aceste colțuri rurale ale Transilvaniei, casa pastorului era mult mai mult decât o locuință: un simbol al îndrumării și continuității, un loc unde credința se împletea cu viața de zi cu zi. Cund, ca multe sate influențate de sași, a urmat acest model. Biserica luterană era ancoră, iar pastoratul emana o autoritate liniștită.

În timp, însă, schimbările de granițe, emigrarea și declinul populației săsești au dus la stingerea treptată a acestei lumi clericale. Spre finalul secolului XX, vechea casă a pastorului și-a pierdut rostul — devenită neglijată, cu ziduri decolorate și ferestre închise.

Renașterea unui reper

A urmat un moment decisiv. La sfârșitul anilor 2010, Jürgen Lämmerzahl din Dortmund — fost oaspete cucerit de farmecul Cundului și al împrejurimilor — a decis să salveze vechiul pastorat. Ce a urmat a fost o restaurare minuțioasă, aproape academică — posibilă doar prin afecțiune profundă și răbdare încăpățânată. Fiecare grindă, țiglă, fragment de tencuială a fost studiat, curățat și refăcut manual. S-au folosit materiale tradiționale, au fost cooptați meșteri locali, iar detaliile istorice au fost păstrate oriunde s-a putut. Rezultatul e uluitor.

Pastoratul din Cund găzduiește astăzi opt camere restaurate superb, fiecare cu autenticitate transilvăneană și eleganță discretă. Sub casă se află o pivniță boltită mare, spațiu răcoros pentru degustări și adunări, iar fostul grajd a fost transformat într-un spațiu multifuncțional — unul dintre cele mai bune exemple regionale de reconversie adaptivă, unde istoria se întâlnește cu confortul și meșteșugul cu viziunea. Rămâne, până azi, cea mai mare investiție privată făcută vreodată într-o clădire istorică din Cund și un model de cum dragostea pentru un loc poate aduce renaștere durabilă.

O a doua viață prin bucătărie și comunitate

Odată finalizată restaurarea, a început un nou capitol — acela ce leagă clădirea de rădăcinile sale ca centru de adunare și educație. Sub îndrumarea bucătarului și antreprenorului Jonas Schäfer, casa a devenit sediu pentru The Old Vicarage Cooking School. Aici, oaspeții învață arta gastronomiei locale și de sezon, descoperă ingrediente transilvănene și împart povești la mese rustice de lemn. Nu este doar un curs de gătit — este un schimb cultural, o continuare a ritmului de ospitalitate și cooperare al satului. Unde altădată se țineau predici, acum se împărtășesc rețete. Unde răsuna vocea pastorului, se aud râsete, clinchet de pahare și foșnetul tocatului de verdeață.

Simbolul a ceea ce reprezintă Cund

Restaurarea pastoratului este mai mult decât o reușită arhitecturală — este povestea credinței într-o renaștere rurală. Arată că vechile clădiri pot avea rosturi moderne, că frumusețea și funcționalitatea pot coexista și că investiția, dacă e făcută cu respect pentru loc, devine act de conservare. Prin viziunea lui Jürgen Lämmerzahl, creativitatea lui Jonas Schäfer la Școala de Gătit și implicarea comunității, vechea casă a pastorului a redevenit ce a fost mereu menită să fie: centru de întâlnire, de căldură și de legătură umană — doar că acum miroase a pâine proaspătă, plante aromatice și istorie.